vineri, 25 iulie 2014

Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon

 
Troparul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Purtătorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon, roagă pe Milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.
Condacul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Următor fiind Celui Milostiv şi dar de tămăduiri de la Dânsul luând, purtătorule de chinuri şi mucenice al lui Hristos Dumnezeu, cu rugăciunile tale bolile noastre cele sufleteşti vindecă-le, gonind pururea smintelile luptătorului, de la cei ce strigă cu credinţă: mântuieşte-ne pe noi, Doamne.

Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria la Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon puterea cea preaîntrarmată; iar întrupându-Se Cuvântul, a pierdut păcatul cel prearău Domnul Cel Preaslăvit, căci cu slavă S-a preamărit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca pe o Frumoasă, ca pe o Împodobită toată, ca pe cea fără prihană între femei, Dumnezeu pe tine alegându-te, în pântecele tău cel fără prihană S-a sălăşluit. Pe Acela roagă-L, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, de tina greşelilor să mântuiască pe toţi cei ce te laudă pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Precum zice psalmistul, Curată, de-a dreapta, ca o Împărăteasă a Împăratului ce a răsărit din pântecele tău, ai stat. Pe Acela roagă-L, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, ca stătător de-a dreapta să mă arate în ziua răsplătirii, Dumnezeiască Mireasă.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Toată firea cea stricată a oamenilor, prin toate cele netrebnice, ai înnoit-o, Ceea ce ai născut Ploaia Cea Cerească. Pentru aceea, te rog şi brazda sufletului meu cea uscată arat-o aducătoare de roadă, Dumnezeiască Mireasă.

Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, biserica păgânilor cea stearpă prin venirea Ta, întru care s-a întărit inima mea.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îmbrăcându-Se în mine, omul, din pântecul tău a ieşit Făcătorul, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, Haina Nestricăciunii dăruind celor ce s-au golit prin multe lucrări netrebnice.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Cuvântul lui Dumnezeu Cel Preacinstit L-ai născut, Stăpână. Pe Acela cu osârdie roagă-L să Se milostivească spre smeritul meu suflet, cel mâhnit pentru ocările dulceţilor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Rănile sufletului meu tămăduieşte-le, Preacurată şi smerită inima mea cea otrăvită cu veninul şarpelui vindec-o cu doctoria ta cea lucrătoare.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Venit-ai din Fecioară nu sol, nici înger, ci Tu Însuţi, Domnul, Te-ai Întrupat şi m-ai mântuit pe mine, tot omul. Pentru aceasta, cânt Ţie: Slavă puterii Tale, Doamne.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Picătură de umilinţă rourează-mi mie, Stăpână, înlăturând toată arderea inimii mele şi a întristării mele şi adăugirile cele înşelătoare potoleşte-le.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe mine cel vătămat cu arma desfătării şi care zac rănit, Preacurată, nu mă trece cu vederea, ci mă vindecă cu suliţa şi cu sângele Fiului tău şi Dumnezeului nostru, Cel Ce a fost Răstignit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce te-ai îmbogăţit cu stăpânia a toată făptura, pe mine, cel rău sărăcit, învredniceşte-mă de dumnezeiescul dar, ca să te slăvesc pe tine ca pe Folositoarea mea cea Bună, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Mijlocitor Te-ai făcut lui Dumnezeu şi oamenilor, Hristoase Dumnezeule. Că prin Tine, Stăpâne, am aflat scoaterea din noaptea necunoştinţei către Părintele Tău, Începătorul luminii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce ai născut Calea Vieţii, Preacurată, povăţuieşte-mă la calea cea dreaptă pe mine, cel surpat acum fără pricepere spre calea şi prăpastia cumplitelor căderi.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Înstrăinându-mă nebuneşte fără pricepere de la Dumnezeu, Fecioară, în desfrânări am vieţuit, în latura patimilor cea depărtată rătăcind; ci mă întoarce şi mă miluieşte cu mângâierile tale.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu apele tale cele de viaţă curgătoare adapă pe robul tău cel aprins cu văpaia păcatelor şi ars de năvălirile demonilor, Fecioară Maică Preacurată.

Cântarea a 6-a.
Irmosul:
În adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune,  Dumnezele, scoate-mă.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Să nu mă arăţi demonilor spre bucurie la judecata ce va să fie, Stăpână. Ci, cu bunăvoinţă să cauţi spre mine, rugând pe Judecătorul şi Fiul tău.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu gândurile Te-am mâniat, Doamne şi cu faptele mele cele viclene şi fărădelege. Iar acum aduc spre rugăciune pe Maica Ta; îndură-Te şi mă mântuieşte.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
De osândă miluieşte-mă, Stăpână, pe mine cel ce pe mine însumi m-am osândit cu greşelile mele, ca Ceea ce ai născut pe Judecătorul şi Dumnezeul tuturor, cu totul Lăudată.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului celui călcător de lege, înaltă văpaie a ridicat; iar Hristos, Cel Ce este Binecuvântat şi Preaslăvit, a întins cinstitorilor de Dumnezeu tineri roua Duhului.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Tăria mea şi Lauda şi Mântuirea, Folositoare Tare şi Zid Nebiruit fiind, Stăpână, pe demonii ce se oştesc asupra mea bate-i, că totdeauna caută să mă omoare pe mine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Dumnezeu Întrupându-L din feciorescul tău sânge, ai îndumnezeit, Fecioară, omenirea. Pentru aceasta, mă rog ţie: pe mine, cel spurcat cu patimile şi stricat cu meşteşugurile vrăjmaşului, mă miluieşte cu rugăciunile tale.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cuptorul mai înainte a închipuit naşterea ta, Ceea ce eşti cu totul fără prihană; că pe tineri nu i-a ars, precum nici pântecele tău Focul Cel de Neîndurat. Pentru aceasta, mă rog ţie: de focul cel veşnic izbăveşte pe robul tău.

Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon, lucrările şi-a despărţit cu dumnezeiasca poruncă, pe caldei arzând şi răcorind pe credincioşi, care cântau: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Râvneşte după cele bune, de la cele rele depărtându-te, prin purtarea de grijă de dumnezeieşti lucruri, suflete al meu. Rugătoare pentru tine având pe Maica lui Dumnezeu şi Folositoarea tuturor cea Neînfricată, ca pe o Milostivă şi de oameni Iubitoare.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Dezlegat-ai de legătura osândirii cea de demult omenirea, de Dumnezeu Născătoare. Pentru aceasta, mă rog ţie: dezleagă toată legătura răutăţii inimii mele, Preacurată, legându-mă cu dumnezeiasca dragoste a Ziditorului.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Raza Slavei Tatălui născând-o, inima mea ceea ce se mâhneşte pentru ocara greşelilor, Născătoare de Dumnezeu, lumineaz-o şi Slavei celei pururea Veşnice mă arată părtaş, ca să te slăvesc cu credinţă.

Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul, întrupându-Se din Fecioara, S-a arătat nouă, ca să lumineze cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta, pe Născătoarea de Dumnezeu, cea Prealăudată, o slăvim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Gustând mâncare necuvioasă Adam, moarte din pom cu amărăciune a cules. Iar Fiul tău, pe lemn pironindu-Se, dulceaţa nemuririi a izvorât, Preacurată; pentru aceasta, pe tine te cinstim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Împărăteasă eşti a Împăratului şi Domnului, în chip mai presus de cuvânt născând pe Cel Ce a stricat împărăţiile iadului. Pe Acela, Fecioară, cu osârdie roagă-L să învrednicească de Împărăţia cea de sus pe toţi cei ce te cinstesc pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îmbunătăţeşte, Stăpână, smerită inima mea, cea înrăutăţită prin potopurile desfătărilor. Şi ca Una care ai născut pe Cel Bun şi Bună fiind toată, prin uşile cele bune ale pocăinţei mă cheamă.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L fără ardere, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine lumea şi în braţe ai avut pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor şi Făcătorul făpturii. Pentru aceasta, te rog pe tine, Preasfântă Fecioară şi cu credinţă te slăvesc, ca să mă mântuiesc eu de greşeli, când voi sta înaintea feţei Ziditorului meu, Stăpână Fecioară, Curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi toate câte le voieşti.

Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Troparul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, glasul al 3-lea:
Purtătorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon, roagă pe Milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon puterea cea preaîntrarmată; iar întrupându-Se Cuvântul, a pierdut păcatul cel prearău Domnul Cel Preaslăvit, căci cu slavă S-a preamărit.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Apropiindu-te de Hristos de bunăvoie, mai înainte de sfârşitul tău cel întru Hristos, ai înviat un mort oarecând; şi acum, preafericite şi pe mine cel omorât cu muşcarea păcatului, mă înviază cu rugăciunile tale, Sfinte Pantelimon.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Răsărit-ai ca o stea purtând în tinereţe minte de bătrân şi de Dumnezeu gânditoare; iar prin frumuseţea trupului podoabă sufletească agonisindu-ţi, Cuvântului Celui Preaslăvit te-ai arătat preafrumos.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Omorându-te pentru lume şi întru Hristos îmbrăcându-te, preafericite, prin baia Botezului, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător şi vas lucrării Duhului, pe toţi vindecând şi bolile tuturor tămăduind.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Înţelepciunea prietenă ţie câştigându-ţi şi părtaş vieţii aducându-te, de la dânsa te-ai cinstit şi cu cununa darurilor te-ai împodobit, cu luminarea dumnezeieştilor raze, fericite, strălucind.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu binecuvântări, Preacurată Cinstită, ai încununat firea cea blestemată de Făcătorul pentru neascultare, Ceea ce ai născut pe Hristos şi din stricăciune ai slobozit-o. Pentru aceasta, bucurându-ne, toţi credincioşii pe tine te fericim.

Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, biserica păgânilor cea stearpă prin venirea Ta, întru care s-a întărit inima mea.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvintele Duhului auzindu-le, te-ai făcut ca nişte pământ bun şi bine roditor, primind sămânţă de mult preţ şi rodind, de trei ori fericite, mântuirea sufletelor.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Omorât-ai măiestria muşcăturii balaurului şi sufletul ţi-ai înviat, cu dumnezeiască însuflare a doua oară născându-te şi Împăratului tuturor înainte stând.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ruşinat-ai porunca cea fără de Dumnezeu a tiranilor şi la Hristos ai alergat, în locul tuturor pe dânsul câştigându-L şi te-ai făcut, de Dumnezeu înţelepţite, mare neguţător.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Credinţa cea dreaptă a maicii tale ai iubit-o, mărite şi ai urât necredinţa tatălui tău cea plină de înşelăciune, ca un înţelept, lucrul cel mai bun alegând.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Domnul, Cel Ce poartă toată făptura cu dumnezeiasca voinţă, pe mâinile tale a fost Purtat, Fecioară. Pe Acela acum roagă-L să mântuiască din primejdii sufletele noastre.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Venit-ai din Fecioară nu sol, nici înger, ci Tu Însuţi, Domnul, Te-ai Întrupat şi m-ai mântuit pe mine, tot omul. Pentru aceasta, cânt Ţie: Slavă puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Rănindu-te cu dragostea Stăpânului, ţi-ai împărţit avuţia la săraci, pe tine însuţi golindu-te spre chinuire, pe care ai îndurat-o, nădejdile cele veşnice mai înainte văzând.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Jertfa de laudă lui Dumnezeu ai adus, scârbindu-te lămurit de chipurile idoleşti şi toată întărâtarea celor păgâni ai călcat-o, purtătorule de chinuri.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Celor răniţi cu bârfirea şi de pizmă biruiţi, puterea ta cea nebiruită le-ai pus înainte, mucenice şi întrarmându-te, ai biruit tirania cea păgânească.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cel Ce a fost ţinut în braţele bătrânului Simeon, cu cuvintele bătrânului te-a vânat pe tine, Sfinte Pantelimon, spre dumnezeiasca cunoştinţă şi spre mântuirea şi izbăvirea multora.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Doamne şi fecioare în urma ta au alergat, văzându-te pe tine Fecioară, Doamnă şi Maică. Că numai tu pe amândouă într-una le-ai adunat, Fecioară, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Mijlocitor Te-ai făcut lui Dumnezeu şi oamenilor, Hristoase Dumnezeule. Că prin Tine, Stăpâne, am aflat scoaterea din noaptea necunoştinţei către Părintele Tău, Începătorul luminii.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu bucurie luptele muceniciei le-ai săvârşit, apărat fiind cu dumnezeiasca putere şi cu răbdare tare chinurile suferind, bucurându-te ai grăit: pe alt Dumnezeu afară de Tine nu cunoaştem.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind pus în faţă la luptele cele de chinuri, fericite, cu dumnezeiască putere mai presus te-ai făcut decât tirania păgânilor celor fără de Dumnezeu şi decât nebunia cea rătăcitoare, îmbrăcându-te întru Hristos puitorul de nevoinţă.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înţelepciune îndrăzneaţă având şi câştigându-ţi îndemnare sufletească puternică, orice chipuri ai răbdat cu vitejesc gând, fericite, prin darul dumnezeieştii Cruci fiind întărit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Vorba cea întunecoasă a celor rătăciţi a defăimat-o, cu cereasca învăţătură, purtătorul de chinuri şi s-a făcut multora pricinuitor de preaslăvită mântuire, cu lucrarea Ta, Hristoase, fiind întărit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Zicerile înţelepţilor şi vorbele cele ascunse ale tuturor şi proorociile proorocilor, Preaslăvită, mai înainte te-au închipuit pe tine în chip lămurit, că aveai să fii în vremurile de pe urmă Născătoare de Dumnezeu; afară de tine pe alta Curată nu cunoaştem.

Cântarea a 6-a.
Irmosul:
În adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune,  Dumnezele, scoate-mă.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Rătăcirea zeilor ciopliţi ai scuipat-o şi înşelăciunea cea înaltă ai surpat-o, făcând minuni, cuvioase şi săvârşind tămăduiri, de Dumnezeu înţelepţite.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Purtător de cunună te-ai arătat preaales. Că tu prin foc şi prin apă ai trecut; şi pe roată fiind întins, cu preaslăvire ai pierdut pe cei fără de minte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Semeţia tiranilor surpând, trupeşte cu anevoie de suferit bătăi ai primit; în tăria sufletului ai răbdat cu darul, de Dumnezeu gânditorule.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Ce ţine înconjurarea pământului ca un Dumnezeu, în braţele tale a fost cuprins, Curată, cu scrierea împrejur a trupului, Cel Necuprins după Dumnezeiescul Chip.

CONDAC, glasul al 5-lea.
Următor fiind Celui Milostiv şi dar de tămăduiri de la Dânsul luând, purtătorule de chinuri şi mucenice al lui Hristos Dumnezeu, cu rugăciunile tale bolile noastre cele sufleteşti vindecă-le, gonind pururea smintelile luptătorului, de la cei ce strigă cu credinţă: mântuieşte-ne pe noi, Doamne.

Condacul 1
Înaintea celui cu chip şi nevinovăţie îngerească, a vrednicei slugi a Domnului nostru, care prin nestrămutată credinţă s-a învrednicit a sta alături de scaunul nemuritorului Împărat, Pantelimon, ridicăm rugăciunile noastre şi cerem să ne asculte durerile şi cu puterea ce-i este dată de la Dumnezeu ca un doctor fără de arginţi, să ne cerceteze degrab şi să înlăture de la noi bolile sufleteşti şi trupeşti, ca izbăviţi cu platoşa bunătăţii sale, în tresăltări de bucurie, să-i cântăm: Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Icosul 1
Din pruncie ţi-ai păstrat sufletul curat, Mucenice, căci maica ta cu mare grijă ţi-a sădit în inimă credinţa în dulcele Iisus, pe care mai târziu bătrânul Ermolae stropind-o cu apa cea vie, pe care şi el o avea de la Împăratul cel nemuritor, ai părăsit păgânătatea şi ţi-ai deschis larg sufletul să primeşti pe Hristos, pentru care îţi cântăm:
  Bucură-te, Sfinte cu adâncă judecată;
  Bucură-te, că dreaptă ţi-a fost credinţa urmată;
  Bucură-te, al pieritorilor zei dispreţuitor;
  Bucură-te, al blândului Iisus următor;
  Bucură-te, că după Domnul ai însetat;
  Bucură-te, că dreaptă răsplătire ai căpătat;
  Bucură-te, că n-ai ţinut la bogăţii pământeşti;
  Bucură-te, cel ce ţi-ai adunat comori cereşti;
  Bucură-te, cel ce stai între cetele sfinţilor;
  Bucură-te, ajutătorul năpăstuiţilor;
  Bucură-te, podoaba creştinilor cea nepreţuită;
  Bucură-te, mângâierea noastră mult dorită;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 2-lea
De mic rămas fără mamă, Sfinte, ai fost dat de tatăl tău la învăţătură păgânească şi la meşteşugul vindecărilor cu puterea zeilor; dar ca o trestie neînfrântă ai rămas în mijlocul vânturilor vrăjmaşe şi nu ai găsit alinare până ce n-ai aflat calea Dumnezeului Celui adevărat, Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Adânc fiind rănit de dragostea în Hristos, când veneai de la Ermolae şi ai întâlnit pe copilul muşcat de viperă, atunci întâia oară te-ai rugat în genunchi lui Dumnezeu, de la Care a şi venit mântuirea, căci copilul a înviat, vipera a murit, iar tu ai primit botezul şi te-ai împărtăşit cu trupul şi cu sângele Domnului; pentru aceasta te lăudăm aşa:
  Bucură-te, tinereţe închinată lui Hristos;
  Bucură-te, nădejdea bolnavilor cea cu folos;
  Bucură-te, cel ce ştii să înalţi la ceruri rugăciuni;
  Bucură-te, cel ce peste noi reverşi minuni;
  Bucură-te, că Domnul putere ţi-a dat;
  Bucură-te, cel ce copilul ai înviat;
  Bucură-te, bucuria multor îndureraţi;
  Bucură-te, uimirea multor învăţaţi;
  Bucură-te, ostaş neînvins al lui Hristos;
  Bucură-te, că ai aprins credinţa creştină în inimile multora;
  Bucură-te, întoarcerea multor rătăciţi;
  Bucură-te, mângâierea celor amărâţi;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 3-lea
Deşi cu trup omenesc pe pământ, sufletul ţi l-ai înălţat spre cer. Pentru aceasta, cu dreptate te privesc credincioşii ca pe o stea cerească, de unde vine raza mântuirii în toate necazurile; drept care împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Râvnă multă ai pus, Sfinte, ca să întorci de la închinarea la idoli către Domnul chiar pe tatăl tău, dar el tot păgân a rămas, până ce a văzut tămăduirea pe care ai dat-o, în numele lui Hristos, unui orb şi atunci, împreună cu acela, a primit botezul. Pentru aceasta primeşte de la noi laude ca acestea:
  Bucură-te, cercetător al durerilor;
  Bucură-te, vindecător al orbilor;
  Bucură-te, cel ce dai lumină ochilor trupeşti şi celor sufleteşti;
  Bucură-te, sfărâmător al curselor diavoleşti;
  Bucură-te, al sufletului tău vânător;
  Bucură-te, al doctorilor doctor;
  Bucură-te, că lucrezi cu puterea lui Dumnezeu;
  Bucură-te, că în tine nădăjduim şi noi;
  Bucură-te, stăvilar al potrivnicilor;
  Bucură-te, lauda îngerilor;
  Bucură-te, a păgânilor mirare;
  Bucură-te, bucuria mamei tale;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 4-lea
Ca norul ce umbrea pe evrei în pustie, astfel te-ai arătat Nicomidiei şi apoi întregii lumi, căci oricine aleargă la tine cu credinţă găseşte alinare, fiind împuternicitul şi alesul Domnului, Căruia pentru darul ce ţi-a dat Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ca fulgerul s-a răspândit vestea bunătăţii şi a minunilor tale, Sfinte, făcând să se îngrijoreze învăţătorii păgâni, care îndată au cerut împăratului pierderea ta, ca a unuia ce eşti părtaşul lui Hristos, iar tu neabătut ai rămas în credinţă; pentru care îţi cântăm:
  Bucură-te, cel ce ţi-ai împărţit moştenirea săracilor;
  Bucură-te, cel ce prin case şi închisori milostenie şi tămăduiri aduci celor necăjiţi;
  Bucură-te, îngrozirea păgâneştilor conducători;
  Bucură-te, că deşertăciunea păgânească vrei să omori;
  Bucură-te, cel ce împăratului ai fost împotrivitor;
  Bucură-te, că Hristos în luptă ţi-a fost întăritor;
  Bucură-te, că mulţime de chinuri ţi-ai pregătit;
  Bucură-te, cel ce cu răbdare chinurile ai suferit;
  Bucură-te, că mulţi, privindu-te, cu tine au crezut;
  Bucură-te, cel ce Domnului noi mucenici ai făcut;
  Bucură-te, cel ce simţi bucurie în chinuri;
  Bucură-te, cel de la care moştenim frumoase pomeniri;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 5-lea
Cele ce pentru păgâni erau de preţ pentru tine erau fără de preţ; şi cele fără de preţ pentru ei erau de mare preţ la tine; căci ai dispreţuit dregătoriile şi bogăţiile vremelnice cu care erai ispitit, pentru a câştiga bunătăţile nepieritoare de la Dumnezeu, Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Neînduplecat văzându-te, împăratul a poruncit să fii spânzurat gol pe lemn, cu fiare să fii sfâşiat şi cu făclii ars, dar nepieritorul Împărat neatins te-a păstrat, spre uimirea tuturor; de care lucru şi noi minunându-ne, cântăm:
  Bucură-te, că ai dovedit împăratului puterea lui Dumnezeu;
  Bucură-te, că un vechi slăbănog s-a tămăduit prin darul tău;
  Bucură-te, că păgânătatea de ruşine a rămas;
  Bucură-te, că vrăjmaşii ţi-au cerut noi torturi într-un glas;
  Bucură-te, Sfinte, care ţi-ai pus trupul spre chinuri;
  Bucură-te, cel pătruns de credinţă adâncă;
  Bucură-te, că, gândindu-te la Domnul, te-ai mângâiat;
  Bucură-te, că Hristos în chipul lui Ermolae ţi S-a arătat;
  Bucură-te, că fiarele cu care erai sfâşiat ca ceara s-au muiat;
  Bucură-te, că de pe lemnul chinurilor sănătos ai fost slobozit;
  Bucură-te, că făcliile cu care erai ars s-au stins;
  Bucură-te, că înfocată credinţă în inimile multora ai aprins;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 6-lea
Pe gânduri ai pus pe cei ce te chinuiau, Sfinte, şi încruntaţi la faţă şi la suflet, se întrebau de unde ai atâta putere şi de ce zeii nu te pierd. Atunci au iscodit noi chinuri, pe care tu primindu-le încrezător în puterea lui Dumnezeu, cântai: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Plumb mult într-un cazan punând şi sub limbile focului topindu-l, ai fost aruncat în această văpaie cu nădejdea deşartă că acum se va sfârşi cu tine, dar tu, viteazule Mucenic, iarăşi nevătămat ai rămas, precum mai înainte Dumnezeu păzise pe măritul Apostol Ioan. Pentru aceasta îţi cântăm:
  Bucură-te, floarea nădejdilor către Dumnezeu;
  Bucură-te, în boli şi în necazuri izbăvitorul nostru;
  Bucură-te, pentru noi, păcătoşii, al lui Dumnezeu îmblânzitor;
  Bucură-te, al rugăciunilor noastre către Domnul purtător;
  Bucură-te, tare sprijinitor al copiilor noştri;
  Bucură-te, îndestularea cea bună a caselor noastre;
  Bucură-te, rouă ce inimile răcoreşti;
  Bucură-te, cel ce de asupriri ne izbăveşti;
  Bucură-te, vindecarea celor ce de la oameni nu-şi găsesc alinare;
  Bucură-te, că din valurile deznădejdilor prin tine aflăm izbăvire;
  Bucură-te, cel ce văpaia plumbului ai răcorit;
  Bucură-te, cel ce cunună neveştejită ţi-ai pregătit;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 7-lea
Zile de-a rândul ai fost chinuit, Sfinte, dar acestea mai multă răsplătire ţi-au adus şi mulţumirea mai mult ţi-a crescut, când cu chinurile tale, dor mare ai aprins în inimile multora, să părăsească zeii şi să treacă la Hristos, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Piatră ţi-au legat de gât, Pantelimoane, şi în mare ai fost aruncat, dar Stăpânul mărilor şi pe tine, şi piatra a făcut-o uşoară şi plutitoare, căci ai mers pe luciul apei, ieşind la mal. Deci şi noi bucurându-ne şi minunându-ne, îţi cântăm:
  Bucură-te, cel ce nu te înfricoşezi de chinuri, viteazule;
  Bucură-te, cel înarmat cu bărbăţie şi credinţă, alesule;
  Bucură-te, al puterii firii înfrângător;
  Bucură-te, al adâncului mării stăpânitor;
  Bucură-te, plutitor deasupra apelor;
  Bucură-te, vieţuitor deasupra ispitelor;
  Bucură-te, tinere plin de mireasmă duhovnicească;
  Bucură-te, dobânditor de slavă cerească;
  Bucură-te, liman al celor îngreuiaţi;
  Bucură-te, mulţumirea celor îndureraţi;
  Bucură-te, răspânditorule al credinţei;
  Bucură-te, iubitorule al umilinţei;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 8-lea
Nici tinereţea, nici nevinovăţia şi nici puterea minunilor tale, n-au schimbat inimile chinuitorilor, ci mai rău sporind în mânie, îţi iscodeau alte pătimiri, crezând că pot pune lumina sub obroc; iar tu făclie mai luminoasă te arătai, spre bucuria lui Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Neîncetat ai fost ispitit cu bunătăţi şi cinstiri lumeşti, dar ca pe nişte curse în calea către cer judecându-le, ai fost aruncat în mijlocul leilor şi neliniştiţi te-au privit, dorind să-ţi vadă trupul sfâşiat; dar Stăpânul tuturor gurile fiarelor a închis; pentru care îţi cântăm:
  Bucură-te, cel ce eşti cu nevinovăţie încununat;
  Bucură-te, că pentru nevinovăţie la chinuri ai fost dat;
  Bucură-te, că lupta cea bună ai luptat;
  Bucură-te, că Dumnezeu minunat te-a arătat;
  Bucură-te, lumină ce sub obroc nu s-a putut pune;
  Bucură-te, vieţuitor plin de fapte bune;
  Bucură-te, cel ce bunătăţile lumeşti curse le socoteşti;
  Bucură-te, că te-ai făcut asemenea oştilor cereşti;
  Bucură-te, noule Daniele, aruncat în mijlocul leilor;
  Bucură-te, că fiarele s-au făcut asemenea mieilor;
  Bucură-te, că vrăjmaşii doreau să te piardă;
  Bucură-te, că Hristos nevătămat te-a păzit;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 9-lea
Văzând tăria ta, Sfinte, mulţi din păgâni au crezut în Hristos, pentru care lucru împăratul de mânie a fost cuprins, iar tu, Pantelimoane, te veseleai pentru vânări de noi suflete, cu care şi noi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Şi pe roată cu cuie ai fost chinuit, dar roata s-a sfărâmat, lovind pe mulţi necredincioşi şi vrăjitor socotindu-te, ai mărit pe preotul Ermolae, dascălul tău. Atunci cu trei ostaşi te-au însoţit, Sfinte, spre a-l aduce împăratului care şi lui îi dorea sfârşitul. Deci pentru noua jertfă ce prin tine se pregăteşte grăim:
  Bucură-te, propovăduitorul dumnezeieştii credinţe;
  Bucură-te, cel ce înfrunţi mâniile aprinse;
  Bucură-te, că pe roată ai fost chinuit;
  Bucură-te, că de creştinătate eşti preamărit;
  Bucură-te, cel ce ai fost socotit vrăjitor;
  Bucură-te, căci cu Hristos te-ai arătat biruitor;
  Bucură-te, al lui Ermolae de mucenicie vestitor;
  Bucură-te, căci cu dascălul tău eşti pătimitor;
  Bucură-te, că ucenici ai lui Ermolae, Erimp şi Ermocrat s-au arătat;
  Bucură-te, că la moartea lor pământul s-a cutremurat;
  Bucură-te, cel ce Treimii pe pământ ai slujit;
  Bucură-te, că prin vindecări doctor al Domnului te-ai dovedit;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 10-lea
Zadarnice au fost chinurile păgânilor, Sfinte, căci drumul ţi-a fost drept către Hristos; pentru aceasta te-ai învrednicit de darul tămăduirilor ce-l verşi tuturor celor ce cu credinţă vin la tine cu rugăciuni şi cu care cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine nu te va lăuda, văzându-te cu ochii minţii, că ai fost împins şi lovit ca un răufăcător, spre marginea Nicomidiei, unde ţi se hotărâse tăierea capului, şi tu mai liniştit şi mai vesel te-ai arătat. Pentru aceasta din nou primeşte această laudă:
  Bucură-te, cel ce loviri ca Domnul ai primit;
  Bucură-te, că pentru Iisus toate ai suferit;
  Bucură-te, că, în chinuri, Domnului slavă dădeai;
  Bucură-te, că Împărăţia cerească cu dor o căutai;
  Bucură-te, că numele din Pandoleon ţi-a fost schimbat;
  Bucură-te, că glas din cer Pantelimon te-a chemat;
  Bucură-te, că după nume eşti multmiluitor;
  Bucură-te, că după fapte eşti mult-îndurător;
  Bucură-te, că faţa ca de înger ţi s-a făcut;
  Bucură-te, că chinuitorii în lături s-au abătut;
  Bucură-te, că spre lovire călăii ai îndemnat;
  Bucură-te, că abia îndrăznind capul ţi-au tăiat;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 11-lea
Cu durere drept-credincioşii au privit sfârşitul tău, Pantelimoane; căci tu le-ai fost flacără nestinsă a dreptei credinţe, miluitor al celor lipsiţi şi vindecător al celor bolnavi, dar ne mângâiem că te-ai suit la Dumnezeu, de unde nu încetezi a privi spre mulţimea ce te cheamă în rugăciuni şi, izbăvind-o de dureri, cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Senin la suflet şi blând la chip ţi-ai primit sfârşitul, trecând astfel în Împărăţia cerească, unde eşti întâmpinat de Sfânta Treime şi aşezat de-a dreapta Sa, mărit de sfinţi şi de puterile cereşti, pentru care laudă ca aceasta îţi aducem:
  Bucură-te, mireasmă ce până la cer te-ai ridicat;
  Bucură-te, că duhul tău Treimii l-ai încredinţat;
  Bucură-te, mult-plânsule de credincioşii pământului;
  Bucură-te, mult-lăudatule de puterile cereşti;
  Bucură-te, a lui Ermolae, Erimp şi Ermocrat bucurie;
  Bucură-te, cu înaintaşii mucenici împreună-vieţuire;
  Bucură-te, că de pământ nicidecum nu te-ai depărtat;
  Bucură-te, că în rugăciuni pe orice credincios ai ascultat;
  Bucură-te, albină ce te-ai îmbogăţit în fapte bune;
  Bucură-te, că ai fost încoronat cu nepieritoare cununi;
  Bucură-te, piatră la temelia creştinătăţii;
  Bucură-te, înfrângător al păgânătăţii;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 12-lea
Lupta cea bună ai luptat, credinţa ai păstrat, mulţumindu-ţi sufletul, că ai urmat lui Hristos, iar pentru noi ai rămas vrednică pildă, ca, privind la tine, să-ţi urmăm credinţa şi în ispite să ne înarmăm cu armele tale şi biruitori să mulţumim lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Şi după moarte ai săvârşit minuni, Pantelimoane, căci în loc de sânge lapte a curs din grumazul tău şi măslinul de care ai fost legat spre tăiere, în vederea tuturor, s-a umplut de roade; de aceea iarăşi auzi de la noi:
  Bucură-te, bucuria Tatălui;
  Bucură-te, lauda Fiului;
  Bucură-te, desfătarea Duhului Sfânt;
  Bucură-te, miluirea celor de pe pământ;
  Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;
  Bucură-te, izbăvitor de chinuri;
  Bucură-te, doctor sufletesc şi trupesc;
  Bucură-te, alesule al Tatălui ceresc;
  Bucură-te, cel ce linişteşti sufletele;
  Bucură-te, cel ce îmblânzeşti cugetele;
  Bucură-te, cel ce scapi de urgia duşmanilor;
  Bucură-te, cel ce înlături norul suspinelor;
  Bucură-te, cel ce primeşti gândurile şi puterile;
  Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane!
Condacul al 13-lea
Sfinte Mare Mucenice şi tămăduitorule, Pantelimoane, ţie îţi vărsăm durerile noastre de multe feluri şi tu fără întârziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Care ne eşti mijlocitor, auzind suspinuri înăbuşite în noapte, în zi, în pat de suferinţă, în călătorii, fii celor ce se roagă ţie, după nevoile fiecăruia: celor neliniştiţi, liniştitor, celor asupriţi apărător, celor în primejdii izbăvitor, celor învăluiţi în păcate scutitor, rătăciţilor îndrumător, bolnavilor deplin vindecător, orfanilor tată, văduvelor părinte, soţilor întăritor în căsnicie, celor porniţi cu răutate îmblânzitor şi ne întăreşte în faţa necazurilor, căci suntem slabi şi istoviţi, Sfinte, şi astfel cu puterea ta, descătuşaţi de amărăciunile noastre, să petrecem în mulţumire, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi iarăşi se zice Icosul 1: Din pruncie ţi-ai păstrat sufletul curat..., Condacul 1: Înaintea celui cu chip şi nevinovăţie îngerească..., şi se face otpustul.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului ce lui călcător de lege, înaltă văpaie a ridicat; iar Hristos, Cel Ce este Binecuvântat şi Preaslăvit, a întins cinstitorilor de Dumnezeu tineri roua Duhului.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
După lege pătimind şi biruind pe vrăjmaşul, liman cu totul lin celor ce sunt înviforaţi în mare te-ai făcut, preamărite şi lumină celor ce sunt întru întunericul vieţii; pe care i-ai şi învăţat a cânta: Binecuvântat eşti, Dumenzeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fericit eşti şi bine este ţie acum, preafericite, cel ce ţi-ai luat nădejdea ta cea de trei ori norocită şi fericită, cea gătită celor ce cântă Domnului cu credinţă: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sufletele sfinţilor şi dansurile drepţilor şi ceata cea fără de trup a îngerilor te-a primit pe tine împreună dănţuitor, fericite. Că, tăindu-ţi-se grumajii cu sabia, cânţi, bucurându-te: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sabia, care ne despărţea pe noi de demult de pomul vieţii, acum întorcându-se, primeşte pe cei însemnaţi cu sângele cel ieşit din coasta Fiului tău, cu totul fără prihană Binecuvântată, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup.

Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon, lucrările şi-a despărţit cu dumnezeiasca poruncă, pe caldei arzând şi răcorind pe credincioşi, care cântau: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îndreptarea firii tale celei bune a vindecat orbirea cea sufletească a părintelui tău, dând lumină, preafericite, celor ce aleargă cu credinţă şi la Mântuitorul Hristos îi îndreptează.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru Hristos înjunghiat fiind, la viaţa cea veşnică te-ai mutat, şi de Dumnezeu chemat te-ai arătat. Cu dumnezeiască numire de la Hristos fiind cinstit, de Dumnezeu înţelepţite, preaînalţi pe Hristos în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
Defăimând bârfirea cea ritoricească şi rea a celor înţelepţi, cu chemarea lui Hristos tai rădăcinile patimilor celor cu durere, vindecând pe cei ce preaînalţă pe Hristos în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prealimpede Izvor de Nemurire te ştim pe tine, de Dumnezeu Născătoare, ca pe Ceea ce ai născut pe Cuvântul Tatălui Celui fără de moarte, Care mântuieşte de moarte pe toţi cei ce-L preaînalţă pe El în veci.

Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul, întrupându-Se din Fecioara, S-a arătat nouă, ca să lumi neze cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta, pe Născătoarea de Dumnezeu, cea Prealăudată, o slăvim.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mutatu-te-ai, bucurându-te, la marginea doririlor, unde sălăşluindu-te, preafericite, cu adevărat te-ai învrednicit a lua preafericit sfârşit, împreună fiind cu Stăpânul tău în veacul nesfârşit.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorul şi plinirea dragostei tale ţi-ai dobândit, picurând încă fierbinte sângele tău cel ce a curs pentru Hristos şi pentru Dânsul s-a vărsat, preafericite; şi de la Dânsul ai luat, bucurându-te, cununile nevoinţelor tale.
Stih: Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fălcile leilor şi gurile fiarelor, ca şi Daniel de demult tu le-ai înfrânat, că ştie a se ruşina de fapta bună a mucenicilor şi firea cea necuvântătoare. Pentru aceasta, adunându-ne, pe tine te fericim.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Bogată bunătate ţi-a dăruit ţie Hristos, vistierie de tămăduiri nouă dăruindu-ne şi pe tine, Sfinte Pantelimon, adică pe cel cu totul milostiv cu voinţa, dându-te nouă tuturor, celor necăjiţi, liman lin şi folositor şi sprijinitor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca nişte Lână, Ploaia Cea Cerească în pântece zămislindu-o, ai născut-O nouă, Ceea ce eşti cu totul fără prihană. Pentru aceea, dă-ne dulceaţă nouă, celor ce-L lăudăm pe Dânsul ca pe un Dumnezeu şi pe tine Născătoare de Dumnezeu te vestim, Prelăudată.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Mărturisit-ai vitejeşte pentru Hristos şi părintelui tău credinţă vestindu-i, l-ai scos din adâncul păgânătăţii, prealăudate. Şi neînfricoşându-te de cugetarea cea fără Dumnezeu a tiranilor, ai ruşinat îndrăzneala cea neputincioasă a demonilor. Pentru aceasta şi dar de la Hristos luând, tămăduieşti bolile sufletelor şi ale trupurilor noastre. Sfinte Pantelimon Prealăudate, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L fără ardere, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine lumea şi în braţe ai avut pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor şi Făcătorul făpturii. Pentru aceasta, te rog pe tine, Preasfântă Fecioară şi cu credinţă te slăvesc, ca să mă mântuiesc eu de greşeli, când voi sta înaintea feţei Ziditorului meu. Stăpână Fecioară, Curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi toate câte le voieşti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu